Am tras draperiile si dimineata era friguroasa. Un nor brazda cerul precum o dunga, ca si cum intreg Bucurestiul s-ar afla sub valul marii. Am tras draperiile inapoi si am inceput sa impachetam light. Nimic fancy, doar pofta de a savura linistea muntilor si verdele campiilor in prag de primavara.
Cateva ore petrecute pe drum in care ne-am minunat de semetia muntilor, a caror varfuri erau acoperite de zapada, de targurile cu piei, covoare de Cisnadie si obiecte de decor din rachita sau panusi. Ajunsi in Sibiu, vantul rece ne-a pus bujori in obraji. Ce bine ca am luat si haina de iarna, pe langa cele doua rochii! Vechiul oras e strajuit de ziduri si turnuri de aparare din secolul 15, frumos luminate, fiecare dintre ele purtand numele breslei – un oras medieval, cu cladiri bine conservate si aer cosmopolit! Centrul istoric este o bijuterie cu biserici gotice, numeroase muzee – printre care si Brukenthal, cafenele cochete si renumitul Pod al minciunilor, caruia i-am admirat grilajul.
Desi casele sunt scorojite, par a fi insufletite. Portile mari si arcuite te invita sa petreci precum in povestile cu hanuri ce ospatau calatorii infometati. Iar dupa orele petrecute pe drum, chiar am pofta de o masa copioasa!
