Zapada se topea in sopote si eu o contemplam de deasupra lacului. Se transformau fulgii din cristale in molecule si vantul se infasura ca o matase printre crengi. Nu, nu este nostalgie. E identificarea cu forme estetice arhaice, poate naive,...

Intamplarea asta incepe pe strada Maicanesti, intr-o zi de iarna geroasa, cu cer albicios si arbori imbracati in chiciura. Peisajul monocrom facea ca nechezatul cailor sa para niste clopote. Brazii incremenisera si corbii priveau cu nesat din podurile parasite. Strada...

Uitându-mă peste portretele de familie de la Frederiksborg Castle, mi s-au colorat în fața ochilor propriile momente înrămate. Eu sunt un om privilegiat. Nu pentru că am descoperit piatra filozofală, ci pentru că sensul vieții e acela de a te bucura cu...

Privesc cerul si acorduri de Chopin imi rasuna in minte. Simfonia asta de verde, albastru si papadii albe are ceva sublim, mai presus de cuvinte. Terapia cu flori, castel langa lac si cer albastru are un efect mai mare asupra...

Când călătorești singur, te contopesti cu genul amorf dinaintea Creației. Like losing gender. Trenul este precum o mașină a timpului în care spectrul electromagnetic se comprimă, se dilată, lăsându-te pierdut în infinitatea punctelor lui Seurat. Sirena oprește mașinile și brusc,...