A fost o vreme in care banii intrau regulat. Era o suma modesta, dar impreuna aveam suficient incat sa nu ne mai uitam la pretul produselor din supermarket. Asta-i siguranta si comoditatea pe care ti-o ofera un job – fie ca sunt multi sau putini, in data x a lunii se ridica salariul de la bancomat. Sau o parte in mana, alta parte de la bancomat – ca poate nu sunt toti banii trecuti in contract.
Dar in aceasta perioada am observat usurinta cu care dadeam bacsis sau ofeream bani in general. Si nu e vorba ca ii castigam usor. Insa e o diferenta intre a darui cand ai din belsug si a darui cand nu ai nici pentru tine. Iar pentru mine conteaza acea diferenta si apreciez mai mult cand banii vin din asemenea surse. Fiindca si pe mine ma determina sa fiu mai chibzuita – poate mai degraba incerc sa-i investesc decat sa-i cheltui.
Exista ceva ce se numeste “delayed gratification” care presupune inteligenta emotionala. Deja doua concepte si calitati colosale pe care un om obisnuit se straduieste toata viata sa le dobandeasca. Fiindca desi ne place sa credem ca suntem niste supraoameni, de fapt suntem cu totii oameni obisnuiti. Si prin obisnuiti incerc sa spun echilibrati – in general cei care au un talent mai mare, au si un defect pe masura.
Dar cum suntem creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, uneori avem o sclipire de geniu, insa nu despre asta e vorba aici. Toti suntem creatori. Inainte credeam ca am nevoie de un curs de scriere creativa ( ca sa scriu lucruri marunte, nu versuri ). Acum imi dau seama ca doar aveam nevoie de liniste, ca sa-mi ascult gandurile.
Incercarea este cu atat mai dificila cu cat ceilalti se asteapta ca lucruri mari sa se intample peste noapte. Nu ca ar fi ei un astfel de exemplu, dar asa sunt construite asteptarile – angajati care sfatuiesc antreprenori. Oricum, e mai usor sa ai asteptari, decat sa dai o mana dezinteresata de ajutor.
“I’m not in this world to live up to your expectations and you’re not in this world to live up to mine.”…zicea Bruce Lee.
Omul are in fiinta sa samanta aceea de nemultumire. Si pe buna dreptate: din momentul in care ai prajit primul ou, tigaia aceea nu mai este noua.
Photo by Vladislav Reshetnyak / Pexels