Ma uit peste fotografiile facute. Next, next, next si calitatea mi se pare indoielnica. Intorc capul si ma uit nostalgica pe geam intrebandu-ma daca mai are rost sa scriu despre asta, cand oricum filtrele nu par sa functioneze. Despre ce vorbesc aici – despre eveniment sau despre facultate? Stii ce ? Hai sa luam lucrurile de la inceput.
Anul trecut am evitat evenimentul fiindca eu si Moda aveam nevoie de o pauza. Ma simteam intr-o relatie disfunctionala in care eu ma purtam cu binisorul numai ca sa-i intru in gratii, iar ea profita din plin de slugarnicia mea, strivindu-mi puterile. De fapt, e genul acela de persoana care desi se plange si iti lasa impresia ca vrea sa fie compatimita, in realitate isi doreste sa fie dominata. Uneori prin ignoranta. Iar daca faci greseala sa-ti pierzi timpul ascultand-o, incerci sa-i intinzi o mana inspre ajutor, incerci degeaba. Fiindca nu veti deveni niciodata BFFs. Ea ii pretuieste pe cei care joaca dupa propriile reguli, fara a se sinchisi sa o intrebe daca-i convine. Si ei ii place rolul asta antagonic de supusa-razvratita.
Anul asta mi-am cumparat bilet online inainte ca evenimentul sa inceapa, inclusiv rezervari pentru conferinta de duminica de la orele 17. O zi minunata de mai; parcurgem tot drumul pe jos – de la Calea Victoriei pana la Grigore Cobalcescu, numarul 45. De departe, cea mai buna expozitie de moda din Bucuresti, cu sponsori pe masura. Bineinteles ca vorbesc exclusiv despre Moda fiindca noi doua inca trebuie sa ne ajustam relatia. Pentru mine e un subiect sensibil si de multa vreme am vrut sa scriu onest si deschis despre experienta mea. Dar parca niciodata nu am gasit tonul potrivit si momentul. Insa chiar de mi-as fi ghicit in cafea drumul si as fi incercat sa-l evit, cu siguranta l-as fi urmat pe-acelasi fiindca pentru mine nu ar fi fost altul.
Pe coperta e una dintre cele mai frumoase ilustratii din cadrul evenimentului. Te invit sa o cunosti pe Camellie
